Melopoia
Melodie și poezie
Program difuzare
Luni | 23:00 | 00:00 | |
---|---|---|---|
Marți | 23:00 | 00:00 | |
Miercuri | 23:00 | 00:00 | |
Joi | 23:00 | 00:00 | |
Vineri | 23:00 | 00:00 |
Etichetat ca Folk, Folk Rock, Pop
Pionierii care au creeat în acel stil și spirit cu foarte mare atenție la text, la compoziție și interpretare au fost Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Dorin Liviu Zaharia, Adrian Ivanițchi, Traian Cosma, Nicu Vladimir, Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Vali Sterian, Adriana Ausch, Alexandru Andrieș, Dan Chebac, Zoia Alecu, Mircea Bodolan, Cătălin Condurache, ulterior Mircea Baniciu foarte productiv. În diferite perioade ale creației lor, Nicu Alifantis, Victor Socaciu, Radu Gheorghe, Ducu Bertzi, Evandro Rossetti, si alți câțiva membri ai Cenaclului Flacăra.
Artiști premergători perioadei Cenaclului Flacăra, o parte paricipând sporadic acolo dar care nu s-au identificat cu el, un fenomen de mare amploare și audiență, care într-un fel a consimțit epoca muzicii folk românești cu bune și cu rele. Termenul de muzică folk a fost cenzurat chiar în perioada Cenaclului Flacăra fiind înlocuită cu sintagma – muzică tânără.
Cu siguranță Melopoia este perioada cea mai consistentă din muzica cântată cu chitări acustice dar nu numai și vă prezintă piese atent alese, definitorii pentru spiritul ei! Să nu vă surprindă că pe unii dintre artiștii difuzați aici îi veți regăsi și în alte genuri muzicale.
Citește mai mult
Articole conexe
Melopoia topuri
Melopoia albume
"Cantofabule" este primul dublu LP al formaţiei Phoenix. Acesta a fost editat în 1975, la casa de discuri Electrecord. Numele a fost greşit ortografiat pe copertă, cel corect fiind "Cantafabule". De asemenea, coperta a fost cenzurată, ceea ce s-a putut vedea pe cea din 1975 fiind de fapt interiorul iniţial, proiectat Lili şi Valeriu Sepi. Textul de prezentare a aparţinut lui Adrian Paunescu, însă a fost scos la reeditarea din 1992. Concertele de promovare a dublului LP s-au numit "Însa eu..." şi au avut, ca elemente inedite, caprele de lemn ale lui Valeriu Sepi și, după ce Covaci a renunţat la Ovidiu Lipan, ceata dubaşilor din Brăneşti. Piesele de pe album au fost compuse de catre Nicolae Covaci şi Josef Kappl, cu colaborarea lui Mircea Baniciu şi Ovidiu Lipan la prima şi ultima piesă, iar versurile au fost scrise integral de catre Şerban Foarţă şi Andrei Ujică.
Zalmoxe este al doilea album de studio al formației românești de muzică rock Sfinx. Realizat în anii 1976-1978 și lansat ca disc LP la începutul lui 1979, albumul este considerat magnum opusul formației și unul dintre momentele cele mai importante din muzica rock românească.
Mugur De Fluier a reprezentat produsul final, nu ocolit de cenzură, al unui concert Phoenix intitulat "Introducere la un concert despre muzica veche la români". A fost înregistrat în doar 24 de ore de studio. Pentru prima dată în compozițiile Phoenix post-1970, textul are o pondere importantă, poate chiar mai importantă decât melodia. Sunt utilizate din plin balansurile tipic arhaice, instrumentele vechi, motivele populare.
Lume albă este primul album de studio al formației Sfinx. Înregistrările au fost realizate în primăvara lui 1975, discul fiind publicat în același an. Reprezintă, alături de Cantofabule al formației Phoenix, unul din primele albume românești pe care se poate auzi sonoritatea unui sintetizator. Polarizate de măiestria liderului, discul conţine deopotrivă compoziţii ale celorlalţi membri ai grupului (cu aportul instrumental - orchestral al lui Dan, în aceeaşi osmoză dovedită de aceste înregistrări, dincolo de muzică, este de remarcat şi încercarea de a fructifica poezii valoroase din lirica românească, cu risc redus de a fi cenzurate.
Cei ce ne-au dat nume reprezintă primul LP al formației Phoenix, editat în 1972 la casa de discuri "Electrecord". Așa cum este prezentat eufemistic pe copertă, discul reprezintă, pe o față, o selecție a unor piese dintr-o lucrare mai amplă, pe care formația o prezenta în concerte și, pe cealalta față, două piese compuse în aceeași perioadă: "Negru Voda și Pseudo-Morgana". Ideea acestui material a fost sugerată liderului formației de decizia lui Nicolae Ceaușescu, din aprilie 1971, ca de atunci înainte toate producțiile culturale să aibă filon folcloric.
Discul LP Puterea Muzicii a fost început de formațiile Roșu și Negru și Progresiv TM în anul 1977, fiind inspirat din poemul Zburătorul de Ion-Heliade Rădulescu. Albumul este lansat în 1979 sub marca Progresiv TM. Din păcate, conceptul albumului s-a modificat mult la apariția sa, textele fiind refăcute de două ori de poeta Daniela Crâsnaru, doar muzica rămânând aceeași. Cu toate acestea rămâne un album de referință în muzica rock românească. Aranjamente elaborate, aplecarea spre melodie, pasajele instrumentale remarcabile, sunt câteva dintre ingredientele care fac ca acest album să reziste timpului.
În anul 1978, apare albumul de debut al grupului Semnal M, Trenul cursă de persoane Apahida-Cluj-Napoca. Electrecordul a editat acest album, după o şedinţă de înregistrări la Radio Bucureşti. Nimeni din formaţie nu a fost anunţat că va apare sau că se editează acest album. A apărut pe standurile de vânzare în magazine, pur şi simplu. In acest timp piesa, Moara de pe primul single al formației a urcat în topul New Musical Express (un Top alcătuit săptămânal din o sută de piese din Europa de Est) pâna pe locul 3, fapt confirmat şi de Radio Europa Liberă.
Progresiv TM este una dintre primele trupe din România care au reușit să combine hard rock-ul cu elemente de progresiv, rezultatul fiind unul destul de impresionant, primul album al trupei numit Dreptul de a visa, din 1976, este un câștigător total. Formația sună ca o trupă de progresiv, cu pasaje instrumentale excelente, cu interludiuri de flaut, care amintesc de școala de progresiv italiană de la începutul anilor '70. De asemenea, se simt influențe Jethro Tull, Deep Purple și Uriah Heep. Excelente aranjamentele vocale marca Harry Coradini, cu voce proaspătă, strălucitoare și netedă. Albumul sună hard și, dacă adăugăm versurile militante, avem în final un album bun, al unei trupe legendare din România, care se ascultă și astăzi cu plăcere.
Cîntec pentru prieteni, al doilea album al grupului Compact, apărut în anul 1988 a avut un imens succes la public. Piesa care dă titlul albumului este poate singura piesa din Romania făcută special pentru public. Refrenul acestui cântec a fermecat pe toata lumea: "Yeee, yeee, ye!". Cuvintele potrivite pentru unul dintre cele mai mari hituri din rock-ul românesc!
Zece pași este primul album al trupei românești de muzică rock FFN, apărut în 1975 la casa de discuri Electrecord. Cele zece piese ale LP-ului sunt tot atatia pași spre cei cărora le este adresat. Încercând să diversifice rămânând aceeași ca sunet, FFN își caută identitatea artistică într-o muzică ce balansează între hard și progresiv, cunoscând uneori rezolvari Țsoft-rock". Temele sunt percutante, aranjamentele complexe în relație cu nivelul valoric al trupei iar chitara solo reprezintă punctul forte. Compartimentul ritmico-armonic susține demersul, în timp ce farmecul vocii, intervențiile flautului și partitura de clape sunt factori adiacenți. Dar ceea ce răzbate este sinceritatea. Peste toate este în mare parte un album rock foarte bun, cu unele influențe de blues și o interacțiune excelentă chitară/flaut în stil Jethro Tull sau Gravy Train.
Odată cu venirea bateristului Francisc "Saci" Salamon (ex "Index", ex "Depold") în 1980, Semnal M trece la un ton rock, câştigând premiul de compoziţie la festivalul "Club A" din acelaşi an, cu piesa "Mai avem multe de făcut". Se înregistrează la "Electrecord" albumul "Cântece Transilvane" pe care apar, printre altele, şi piesele "O roată de foc", "Drumuri", "Mai avem multe de făcut" "Bal la Apahida" etc. Aceasta din urmă apare şi într-un top din Japonia şi este considerată una dintre primele piese „etno” româneşti. Discul este considerat un real succes de casă, realizând un număr record de vânzări. Albumele Semnal M sunt lucrări de referință în istoria muzicii rock românești purtând amprenta lui Iuliu Merca un artist greu de egalat.
LP-ul Post Scriptum, al formației cu același nume, reprezintă unul dintre cele mai reușite momente discografice românești de gen. Minuțios elaborat, unitar prin aranjamente și beneficiand de instrumentiști de marcă, albumul reunește elemente de rock, jazz, blues, sub egida unui sunet particular. Compozițiile incluse pe disc stau sub semnul rafinamentului și discreției, motiv pentru care latura spectaculoasă este mult atenuată. Cu alte cuvinte, un astfel de album trebuie descoperit (de către iubitorul de muzică obișnuit cu un limbaj rock mai direct), și asta numai prin audiție atentă.
Tainicul vârtej este un album lansat de Florian din Transilvania în anul 1986 și reprezintă singurul material discografic realizat de formația înființată și condusă de muzicianul Mircea Florian în prima jumătate a anilor ’80. Albumul conține coloana sonoră a spectacolului cu același nume, un spectacol sincretic de teatru-rock creat de Florian din Transilvania și prezentat în aparițiile scenice ale grupului. Din punct de vedere al stilului muzical, Tainicul vârtej îmbină într-un mod inedit muzica rock și muzica electronică, la care se adaugă diferite influențe precum new wave, punk, minimal, krautrock, rock psihedelic. Sonoritățile avangardiste propuse de Mircea Florian pe acest material sunt unice în contextul muzical din România comunistă, albumul fiind considerat și astăzi o lucrare aparte a rockului clasic autohton. Acest tip de progressive, realizat cu mijloace preponderent experimentale trimite cu gandul la Tangerine Dream, Klaus Schulze sau Popol Vuh.
Jazz, folk, muzică de cameră, avant-garde, rock, folclor, texte academice sau religioase, totul se regăsește "Undeva În Europa", o capodoperă care evocă timpul și spațiul, un amestec de instrumente și genuri, un efort titanic, un rezultant impresionant.
Melopoia evenimente
Sorry, there is nothing for the moment.