Progresiv TM – Dreptul de a visa
PROGRESIV TM – DREPTUL DE A VISA (1976)
Progresiv TM este una dintre primele trupe din România care au reușit să combine hard rock-ul cu elemente de progresiv, rezultatul fiind unul destul de impresionant, primul album al trupei numit Dreptul de a visa, din 1976, este un câștigător total. Formația sună ca o trupă de progresiv, cu pasaje instrumentale excelente, cu interludiuri de flaut, care amintesc de școala de progresiv italiană de la începutul anilor ’70. De asemenea, se simt influențe Jethro Tull, Deep Purple și Uriah Heep. Excelente aranjamentele vocale marca Harry Coradini, cu voce proaspătă, strălucitoare și netedă. Albumul sună hard și, dacă adăugăm versurile militante, avem în final un album bun, al unei trupe legendare din România, care se ascultă și astăzi cu plăcere.
Progresiv TM a fost o formație românească de muzică rock, din Timișoara. Formația, înființată în octombrie 1972, s-a numit mai întâi Clasic XX, adoptând numele de Progresiv TM (fiind inspirați de Locomotiv GT) în aprilie 1973. Debutează în sala Olimpia din Timișoara, având mare succes la public. Formula de start îi cuprindea pe Harry Coradini (pe numele real Harald Kolbl, născut la 20 februarie 1944, la Timișoara) – solist vocal, Ladislau Herdina – chitară solo, chitară acustică, voce, Zoltan „Zoli” Kovacs – chitară bas, Helmuth „Hely” Moszbrucker – baterie și Ștefan Pentek – claviaturi. A fost unul dintre grupurile care au reușit să se impună pe o scenă dominată de numeroase schimbări de situație. Existența Progresiv TM – ului în peisajul muzicii românesti a fost benefică și albumele pe care au reușit să le realizeze contribuie din plin la acest fapt.
Galerie
Piese
- Omul e valul
- Nimeni nu e singur
- Rușinea soarelui
- Clepsidra
- Odată doar vei răsări
- Va cădea o stea
- Dreptul de a visa-Poetul devenirii noastre
„Nimeni nu e singur, nu mai mult de o zi.”
Harry Coradini – voce
Ladislau Herdina – chitară, voce
Ilie Stepan – chitară bas
Hely Moszbrucker – baterie, percuție
Mihai Farcaș – baterie, pian, percuție
Gheorghe Torz – flaut
S-ar putea să vă intereseze
"Cantofabule" este primul dublu LP al formaţiei Phoenix. Acesta a fost editat în 1975, la casa de discuri Electrecord. Numele a fost greşit ortografiat pe copertă, cel corect fiind "Cantafabule". De asemenea, coperta a fost cenzurată, ceea ce s-a putut vedea pe cea din 1975 fiind de fapt interiorul iniţial, proiectat Lili şi Valeriu Sepi. Textul de prezentare a aparţinut lui Adrian Paunescu, însă a fost scos la reeditarea din 1992. Concertele de promovare a dublului LP s-au numit "Însa eu..." şi au avut, ca elemente inedite, caprele de lemn ale lui Valeriu Sepi și, după ce Covaci a renunţat la Ovidiu Lipan, ceata dubaşilor din Brăneşti. Piesele de pe album au fost compuse de catre Nicolae Covaci şi Josef Kappl, cu colaborarea lui Mircea Baniciu şi Ovidiu Lipan la prima şi ultima piesă, iar versurile au fost scrise integral de catre Şerban Foarţă şi Andrei Ujică.
Zalmoxe este al doilea album de studio al formației românești de muzică rock Sfinx. Realizat în anii 1976-1978 și lansat ca disc LP la începutul lui 1979, albumul este considerat magnum opusul formației și unul dintre momentele cele mai importante din muzica rock românească.
Mugur De Fluier a reprezentat produsul final, nu ocolit de cenzură, al unui concert Phoenix intitulat "Introducere la un concert despre muzica veche la români". A fost înregistrat în doar 24 de ore de studio. Pentru prima dată în compozițiile Phoenix post-1970, textul are o pondere importantă, poate chiar mai importantă decât melodia. Sunt utilizate din plin balansurile tipic arhaice, instrumentele vechi, motivele populare.
