Sfinx – Lume Albă
SFINX – LUME ALBĂ (1975)
Lume albă este primul album de studio al formației Sfinx. Înregistrările au fost realizate în primăvara lui 1975, discul fiind publicat în același an. Reprezintă, alături de Cantofabule al formației Phoenix, unul din primele albume românești pe care se poate auzi sonoritatea unui sintetizator. Polarizate de măiestria liderului, discul conţine deopotrivă compoziţii ale celorlalţi membri ai grupului (cu aportul instrumental – orchestral al lui Dan, în aceeaşi osmoză dovedită de aceste înregistrări, dincolo de muzică, este de remarcat şi încercarea de a fructifica poezii valoroase din lirica românească, cu risc redus de a fi cenzurate.
Când spui Sfinx te gândeşti imediat la Dan Andrei Aldea. Considerat de mic un copil-minune al viorii, muzicianul a descoperit însă în adolescenţă chitara electrică, şi prin ea genul rock care explodase în acei ani într-un fenomen greu de cuantificat şi astăzi. După un parcurs şaizecist beat, grupul Sfinx a fost practic reinventat de Aldea, iar primul semn viabil (oficial) s-a consumat la marele festival pop organizat de Club A în 1971, pe o scenă cu supermuzicieni şi concepte eclatante. O formulă cu o muzică cvasiacustică (pop cameral, îi spunea Aldea), un grup experimental căruia muzicianul îi duce şi astăzi dorul. Dar actualizarea componenţei a făcut posibilă trecerea spre registrul pop-rock şi progresiv, girat într-un mod original pentru întreaga muzică românească, influenţând generaţiile următoare de compozitori, instrumentişti şi melomani.
Galerie
Piese
- Răsărit
- Călătorul şi copacul
- Secolul vitezei
- Sinteze
- Magelan
- Lume albă
- Horă de băieţi
- Norul
- Muntele
- Om bun
“Om bun, deschide-ne poarta
Dă-ne o coajă şi nu ne goni.”
Dan Aldea – lider, compozitor, textier, chitară electrică, sintetizator, vioară, blockflöte, voce
Mihai Cernea – compozitor, baterie, celestă, voce
Dan Bădulescu – compozitor, textier, chitară electrică, chitară cu 12 corzi, chitară bas, voce
Corneliu „Bibi” Ionescu – chitară bas
Anca Vijan (invitată) – voce
S-ar putea să vă intereseze
"Cantofabule" este primul dublu LP al formaţiei Phoenix. Acesta a fost editat în 1975, la casa de discuri Electrecord. Numele a fost greşit ortografiat pe copertă, cel corect fiind "Cantafabule". De asemenea, coperta a fost cenzurată, ceea ce s-a putut vedea pe cea din 1975 fiind de fapt interiorul iniţial, proiectat Lili şi Valeriu Sepi. Textul de prezentare a aparţinut lui Adrian Paunescu, însă a fost scos la reeditarea din 1992. Concertele de promovare a dublului LP s-au numit "Însa eu..." şi au avut, ca elemente inedite, caprele de lemn ale lui Valeriu Sepi și, după ce Covaci a renunţat la Ovidiu Lipan, ceata dubaşilor din Brăneşti. Piesele de pe album au fost compuse de catre Nicolae Covaci şi Josef Kappl, cu colaborarea lui Mircea Baniciu şi Ovidiu Lipan la prima şi ultima piesă, iar versurile au fost scrise integral de catre Şerban Foarţă şi Andrei Ujică.
Zalmoxe este al doilea album de studio al formației românești de muzică rock Sfinx. Realizat în anii 1976-1978 și lansat ca disc LP la începutul lui 1979, albumul este considerat magnum opusul formației și unul dintre momentele cele mai importante din muzica rock românească.
Mugur De Fluier a reprezentat produsul final, nu ocolit de cenzură, al unui concert Phoenix intitulat "Introducere la un concert despre muzica veche la români". A fost înregistrat în doar 24 de ore de studio. Pentru prima dată în compozițiile Phoenix post-1970, textul are o pondere importantă, poate chiar mai importantă decât melodia. Sunt utilizate din plin balansurile tipic arhaice, instrumentele vechi, motivele populare.
